Revizuire studiu privind dimensionarea numarului de taxiuri ce pot functiona pe teritoriul Municipiului Bucuresti

1. INTRODUCERE

Activitatea de transport persoane si bunuri in regim de taxi este o componenta a

transportului public şi satisface un segment limitat al cererii de transport având

un caracter preponderent ocazional şi de urgenţă. În România aceasta activitate este reglementată de Legea nr 38/20 ianuarie 2003, publicată În Monitorul Oficial 45 din 28.01.2003, precum şi de Ordinele nr 275/2003 al Ministerului Administratiei si Internelor si nr 1170/2003 al Ministerului Transporturilor si Turismului. Fiecare prevedere mentionata contine referiri la modul in care se poate desfasura activitatea de taximetrie si stabileste conditiile cumulative pe care trebuie sa le indeplineasca compania, taximetristul independent, masinile destinate activitatii de taximetrie, persoanele care vor

lucra pe masini.

Conform art 4(1) din Legea nr 38: "transporturile de persoane sau bunuri in regim de taxi fac parte din categoria serviciilor publice de transport local de interes public si se afla sub autoritatea administratiilor publice locale'. In acest context, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, prin Hotararea nr. 169/19.06.2003 a stabilit Regulamentul de functionare a taximetriei pe teritoriul municipiului si numarul maxim de autorizatii de taximetre. Prin Hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr 96 din 20.05.2004 s-a redimensionat numarul maxim de autorizatii, acest numar fiind valabil si la data elaborării studiului anterior - februarie 2007.

Acesta revizuire a studiului elaborat de Consilier Construct in anul 2007 are drept scop stabilirea numarului suplimentar de taxiuri ca rezultat al cererii reale de transport. Acesta se bazeaza in primul rand pe interpretarea datelor publicate de Directia Regionala de Statistica a Municipiului Bucuresti, precum si pe estimari ale potentialilor utilizatori de taxi avand in vedere aparitia unor numeroase centre comerciale cu potential major de vizitatori.

2. DETERMINAREA GRADULUI DE SATISFACERE A TRANSPORTULUI PUBLIC LOCAL DE PERSOANE

Conform ultimelor date statistice populatia Municipiului Bucuresti la 1 iulie 2007 era de 1 931 838 locuitori, numar care se va utiliza in continuare in prezentul studiu, eventualele diferente fata de prezent considerandu-se nesemnificative. Distributia populatiei pe sectoare este conform Anexa 1. Este de remarcat ca populatia municipiului Bucuresti are o tendinta de scadere. Astfel fata de recensamantul din 1992 in 2004 a scazut cu 6,7% (139 986 locuitori), respectiv de la 2 067 545 la 1 927 559 locuitori. Toti acestia la care se adauga navetistii din zona metropolitana (care cuprinde 62 localitati), studentii din provincie sau straini, precum si persoanele aflate ocazional in Bucuresti (turisti, cetateni din tara care executa delegatii in interes de serviciu, etc) circula pe strazile municipiului (care insumeaza 1821 km) intre diferite puncte de pe o suprafata de 328 kmp.

La nivelul intregului municipiu, transportul de calatori se face atat la suprafata, cat si in subteran. Circulatia la suprafata se realizeaza cu autobuze, troleibuze si tramvaie. In studiul anterior a fost prezentata pe larg situatia acestora folosindu-se date oficiale oferite de RATB si METROREX. Conform datelor culese despre transportul public si avand in vedere potentialii utilizatori ai acestuia s-a apreciat gradul de satisfacere a transportului public local ca fiind bun.

3. ANALIZA SITUATIEI TRANSPORTULUI CU TAXIMETRE IN MUNICIPIUL BUCURESTI

Asa cum se prezinta in studiul anterior, conform Hotararii Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr 96/20.05.2004 pe teritoriul municipiului s-au acordat:

• 9500 autorizatii taxi cu caracter permanent si 500 autorizatii sezoniere care se distribuie dupa cum urmeaza

  • 3425 autorizatii taxi pentru grupa taximetristi independenti

  • 5875 autorizatii taxi pentru grupa societati comerciale

  • 125 autorizatii taxi pentru grupa transport bunuri

  • 75 autorizatii taxi pentru Sectorul Agricol11fov

De asemenea s-au facut observatii pertinente, care sunt inca in vigoare in prezent. Astfel:

• Numarul de taxiuri in asteptare este mai mare decât locurile alocate de Primaria Generala a capitalei;in unele locuri nu exista nici un fel de semnalizare rutiera sau marcaj care sa semnalizeze ca acolo ar fi statii de taximetre; de regula in locurile de asteptare cu mai multe taximetre decat cele alocate masinile stationeaza pe carosabil de asa maniera incat stanjenesc buna desfasurare a traficului.

4. DIMENSIONAREA NECESARULUI MUNICIPIUL BUCURESTI DE TAXI IN

Asa cum s-a observat si in studiul anterior, in municipiul Bucuresti taximetrele sunt utilizate mai intens in timpul zilei intre orele 6.00 - 7.30 si 18.30 - 20.30 deoarece in intervalul 7.30 - 18.30 orasul este foarte aglomerat, se circula bara la bara, iar timpii de asteptare sunt foarte mari. Astfel in cursul zilei circa 43% din parcul existent stationeaza. In schimb in intervalul orar 24.00 - 5.30 este singurul mijloc de transport public. Chiar daca viata de noapte in Bucuresti este mai putin intensa in zilele lucratoare, multe persoane (in special tinerii) folosesc taxiurile pentru a se deplasa incepand cu ora 22.00, ora la care se inchid centrele comerciale. Viata de noapte cunoaste o oarecare inviorare vineri si sambata, mai ales in preajma marilor restaurante ori c1uburi. Zonele care genereaza traficul de taximetre in zilele din cursul saptamanii sunt: garile, complexele comerciale (gen Plaza, Mall, Carrefour, Auchan, Cora, Kaufland, Billa, Unirea), autogarile, aeroporturile, marile hoteluri, etc.

In ceea ce priveste turismul, care in marile orase este generator de trafic de taximetre, situatia municipiului Bucuresti se prezinta in Anexa 2. De asemenea, printre potentialii utilizatori de taxi mai sunt studentii din provincie, precum si cei din alte tari, dar si cetatenii din tara care executa deplasari in Bucuresti in interes de serviciu. O prezentare aproximativa se regaseste in Anexa 3.

Dupa cum a fost prezentat in studiul anterior, cererea de taximetre depinde de marimea populatiei, de densitatea populatiei pe kmp, lungimea totala a strazilor, de PIB-ul pe cap de locuitor, de situatia traficului, turism, gradul de acoperire a cererii de transportul in comun alta decat taximetrele etc. Asftel s-a ajuns la următoarea formula:

Ntx=Npjlst x Dj1000,

unde: Ntx= nr de taxiuri

Np= numarul total al populatiei [numar locuitori]

4;t=lungimea totala a strazilor [km] D=densitatea populatiei [nr popjkmp]

Folosindu-ne de aceasta formula si tinand cont de toate datele prezentate anterior, a rezultat o diferenta de 769 de taxiuri in plus fata de cele rezultate in studiul anterior (a se vedea Anexa 4).

5. RECOMANDĂRI:

In plus fata de recomandarile prezentate in studiul precedent mai facem urmatoarele precizari:

• suplimentarea numarului maxim de taximetre permanente cu 769;

• repozitionarea statiilor - impreuna cu specialisti din Primarie sa se ajunga la reamplasarea lor astfel incat taximetrele sa nu mai jeneze circulatia celorlalte autovehicule;

• asigurarea echilibrului dintre cerere si oferta trebuie avut in vedere prin amplasarea de statii de taximetre in zone polarizatoare de utilizatori, nu imprastiate la fiecare "colt" de strada;

• statiile de taximetre trebuie sa aiba un numar limitat de locuri de asteptare (recomandat 6-8), avandu-se grija sa nu se depaseasca aceasta limita (exceptie facand zonele intens tranzitate) pentru a se evita aglomerarea si jenarea celorlalti participanti la trafic;

• taximetrelor li se vor interzice stationa riie in alte locuri decat in cele special amenajate. Amplasarea statiilor de taximetre va avea in vedere densitatea de populatie din anumite zone ale orasului sau gradul de interes/atractivitate al zonelor. Astfel, trebuie gasite spatii in care se pot amplasa statii de taximetre cat mai ofertante in cartiere de locuinte, vile, blocuri - zone intens populate, in zonele de campusuri universitare, in zona centrala, in zonele centrelor comerciale;

• extrem de oportune sunt statiile de taxi amplasate in zone comerciale, precum si cele din zona gari lor si a aeroporturilor. Aceste statii nu trebuie sa duca lipsa de taximetre in nici un moment al zilei, dar isi vor dovedi utilitatea in momentele de varf (perioada cumparaturilor - sarbatori, sfarsit de saptamana, dupa-amieze; sosirea trenurilor/avioanelor).

ANEXA 1

Distribuţia populaţiei pe sectoare

Sector	Populatie
1	259.902
2	394.208
3	394.812
4	325.000
5	269.272
6	416.045

ANEXA 2

Sosiri ale vizitatorilor straini in Romania dupa categoriile de mijloace de transport

utilizate de turisti

	Anul 2007
	UM: Persoane
	Anual	Potentiali Utilizatori Taxi	Zilnic
Total	7.722.000
Cu mijloace de transport rutiere	5.753.000	575.300	2.493
Cu mijloace de transport feroviare	275.000	247.500	1.073
Cu miiloace de transport aeriene	1.460.000	1.314.00	5.694
Cu mijloace de transport navale	234.000
Total potenţiali utilizatori taxi			9.259

ANEXA 3

Populatia scolara pe niveluri de educatie, forme de invatamant, regiuni de dezvoltare si iudete

Niveluri de instruire	Regiuni de dezvoltare si judete	Anul 2007
		UM: Numar persoane
Studenti inscrisi	Municipiul Bucuresti	389.517
	Din care provincie	70.000
Studenti din alte tari inscrisi in invatamantul de lunga durata		3.565

Cetateni din tara care executa deplasari in Bucuresti pentru

probleme de serviciu 90.000

ANEXA 4

Potentiali utilizatori de taxi (altii decat rezidenti)

Studenti, turisti	82.824
Deplasari in interes de serviciu	90.000
TOTAL POTENTIALI UTILIZATORI	172.824